Isărescu, despre taxa BĂNCILOR: Dacă o haină e croită GREȘIT, cu greu mai poți să o faci să cadă bine. Răspunsul lui Teodorovici

„Spun că este o formă îmbunătățită. Dacă o haină este croită greșit, cu greu mai poți să o faci să cadă bine, rămâne cu unele probleme”, a caracterizat Mugur Isărescu, în cadrul briefing-ului de presă de marți, modificările aduse la taxa pe active.

Guvernatorul BNR a precizat că, pentru ca taxa modificată a băncilor, s-a acționat în mai multe direcții.

„Consiliul de Administrație (al BNR – n.red.) le-a dat membrilor săi din Comitetul Macroprundețial, din care facem noi parte și Ministerul de Finanțe, un mandat (…): unu, ca textul modificat al ordonaței să rupă legătura dintre nivelul taxei (pe activele băncilor – n.red.) și ROBOR; al doilea, din activele taxate să le scoată pe cele sensibile, de exemplu, rezervele minime obligatorii sunt oricum obligația băncilor, un fel de taxă – nu poți să le taxezi de două ori; (…); al treilea obiectiv a fost ca nivelul de taxare să fie redus, astfel încât să nu creăm un pericol pentru stabilitatea financiară. Din acest punct de vedere, toate obiectivele pe care ni le-a dat Consiliul de Administrație au fost realizate”, a mai spus Isărescu.

Reprezentantul BNR a subliniat că noua taxă a fost „o inițiativă nefericită și neinspirată”.

„Cel mai mare pas înainte după apariția acestei ordonanțe (OUG nr. 114/2018 – n.red.) și după modificări (…) a fost că băncile au fost chemate în prim-plan, prin Asociația Română a Băncilor (ARB – n.red.), și au putut să discute direct asupra modificărilor. Este bine și pentru țară, și pentru Banca Națională, ca să nu mai fim acuzați că suntem avocații băncilor. Băncile trebuie să aibă o voce mult mai puternică – și prin asociație, și separat. Să își explice maniera în care acționează, limitele în care funcționează, pentru că, în această perioadă de trei luni, o privire realistă, nu exagerată, a arătat, cu tărie, câte confuzii sunt în societatea românească, prind”, crede Isărescu.

Guvernatorul BNR a menționat că, în aceste condiții, este evident că nu a răbufnit degeaba în ianuarie și februarie în privința modului în care a fost introdusă această taxă. „Aceste măsuri nu se iau în condițiile în care toate aceste industrii aveau bugetele făcute, după care spui că este prietenoasă, pentru mediul de afaceri”, a subliniat Isărescu, referindu-se la modul în care a fost anunțată și adoptată OUG nr. 114/2018, la finele lunii decembrie 2018.

Cu toate acestea, Guvernatorul BNR vede „pozitiv” tot acest efort de modificare a taxei pe activele băncilor.

„Am scăpat de o pacoste. Se mai pot face îmbunătățiri. Bancherii să fie mai activi și să-și spună părerea și așa mai departe. S-a discutat pozitiv, cel puțin în ultimele săptămâni. Discuțiile le-am urmărit cu atenție – maniera în care s-a discutat”, a punctat Isărescu.

În ședința de marți, 2 aprilie 2019, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a hotărât să mențină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5%/ an. În plus, Banca centrală a menținut rata dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,5%/an și rata dobânzii aferente facilității de creditare la 3,5%/ an, precum și a păstrat nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Aceste niveluri ale dobânzii au fost stabilite în ședința de politică monetară din 7 mai 2018, începând cu 8 mai 2018 și fiind menținute în următoarele șase ședințe de politică monetară – din 4 iulie 2018, din 6 august 2018, din 3 octombrie 2018, din 6 noiembrie 2018, din 8 ianuarie 2019 și din 7 februarie 2019. Nivelurile actuale ale RMO aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit sunt de 8%. Pentru rezervele în lei, nivelul a fost stabilit începând cu 24 mai 2015, iar pentru cele în valută începând cu 6 mai 2017.

Teodorovici: Dacă cel căruia îi este destinată haina s-a îngrășat, este clar că nu îl va mai cuprinde